marți, 28 august 2012

Riviera del Brenta - Vila Pisani


In vremea de plina glorie a Venetiei, cand Serenissima ajunsese extrem de bogata gratie suprematiei pe care o detinea in comertul cu Orientul, adica prin secolele XV-XVI si chiar XVII, bogatasii venetieni si-au construit vile somptuoase in afara orasului, pe malul raului Brenta. Multe dintre ele aspira astazi sa revina la stralucirea de altadata si sunt deschise turistilor, spre vizitare. 

Cea mai impunatoare este Vila Pisani, aflata in localitatea Stra. A inceput sa fie construita in 1721 pentru familia de nobili venetieni Pisani. Se spune ca vila avea 114 camere (astazi, 168) in onoarea lui Alvise Pisani, cel de-al 114-lea doge al Venetiei. In 1807, vila a fost vanduta lui Napoleon, care a darut-o fiului sau adoptiv (copilul Iosefinei), Eugene de Beauharnais, viceregele Italiei.
Dar istoria nu are tihna si, in 1814, vila trece in posesia familiei imperiale habsburgice, care ajunsese sa stapaneasca regatul lombardo-venetian. Oaspeti ilustri din intreaga Europa au fost gazduiti aici: imparateasa Austriei, Mariana Carolina, regele Spaniei, Carol al IV-lea, tarul Rusiei, Alexandru I, primul rege al Greciei, Otto I. Perioada de glorie a durat pana in 1866, cand regiunea Veneto va fi integrata in noul regat al Italiei, iar palatul intra in proprietatea statului si devine, in 1884, muzeu. Aici a avut loc, in 1934, prima intalnire oficiala dintre Hitler si Mussolini.
Astazi, in salile vilei pot fi admirate tablouri, fresce si mobilier de secol XVII - XVIII, dar cea mai pretioasa opera este tavanul din Sala de bal, pictat de Giambattista Tiepolo, reprezentand "Gloria familiei Pisani".
Ceea ce mi-a placut mie, in mod special, a fost parcul, declarat, in 2008, cel mai frumos parc din Italia. Este faimos labirintul si, daca va indoiti ca nu ar fi un labirint in adevaratul sens al cuvantului, incercati sa ajungeti in foisorul aflat in centru (sau sa gasesti drumul de intoarcere). De-abia dupa ce am ratacit aiurea pe potecile lui, am inteles de ce in varful foisorului se afla o doamna care oferea asistenta ratacitilor fara speranta.
Gradina de citrice este o alta atractie. Plimbandu-te astazi pe alei si prin sere iti poti imagina splendoarea de altadata, dar si munca uriasa necesara ingrijirii ei (e suficient sa te gandesti ca vasele mari de portocali trebuiau mutate periodic de afara inauntru si invers). Se spune ca banii obtinuti din vanzarea portocalelor erau suficienti pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere.
Sunt fermecatoare galeriile de glicine, care strajuiesc un elegant pavilion cu 6 arcuri (exedra). De pe terasa acestuia, plina de statui reprezentand artele liberale, domnitele din alte vremuri faceau bai de soare si admirau privelistea.
Interesanta este si expozitia de fotografie amenajata in vechile magazii, unde poti vedea cum traiau oamenii obisnuiti la inceputul secolului XX.
Marele bazin central, plin de nuferi, cladirea grajdurilor, a carei fatada cu trasaturi renascentiste era folosita de Carlo Goldoni pentru reprezentatiile sale teatrale, chioscul ("the Coffee House"), ghetaria, etc. sunt alte puncte de atractie ale parcului.
Vila iti aminteste de Versailles si de Schonbrunn si nici nu e de mirare, avand in vedere ca diversii sai proprietari, italieni, francezi si austrieci, au lasat, fiecare, un semn al trecerii lor pe aici.

2 comentarii:

  1. Am vizitat vila Pisani in mai 2016 si am ramas impresionat de cele vazute. Un loc incarcat de istorie, de mister si de un farmec extraordinar ! Merita cu prisosinta de vazut si de pastrat intr-un colt cu amintiri !

    RăspundețiȘtergere
  2. Am vizitat vila Pisani in mai 2016 si am ramas impresionat de cele vazute. Un loc incarcat de istorie, de mister si de un farmec extraordinar ! Merita cu prisosinta de vazut si de pastrat intr-un colt cu amintiri !

    RăspundețiȘtergere