sâmbătă, 29 decembrie 2012

Hoinărind prin Ferrara

Pentru mine, Ferrara este unul din locurile acelea care își face loc, încetișor, în albumul de amintiri frumoase ale sufletului. Este o așezare din alte timpuri, "oraș al Renașterii" (așa l-a denumit UNESCO, când l-a declarat patrimoniu al umanității), cu rămășițe medievale, în care numai bicicletele trădează vremurile prezente. Dacă ai, însă, norocul să nimerești în mijlocul unei sărbători când orașul se umple de personaje istorice, chiar nu mai știi pe ce lume te afli. 


Parcurgând orașul, se descoperă o altă pagină ilustră a Renașterii italiene, când Ferrara era un model de planificare urbană și un centru cu o viață culturală rafinată.
Ferrara este un oraș pe măsura omului, cum spun italienii, care trebuie străbătut agale, la picior sau în bicicletă (este  orașul bicicletelor). Dacă veniți cu mașina, veți găsi o parcare mare și ieftină chiar la porțile orașului.
Și acum, la drum...

În centru se ajunge imediat, parcurgând porticurile străzii San Romano, plină de magazine. Se intersectează cu Via delle Volte și merită făcut un ocol, pentru a admira boltele care asigurau trecerea între casele din laturile opuse ale străzii (era o cale de scăpare de furiile Padului, care curgea, altădată, pe aici).  

La doi pași este Piața Trento și Trieste, un fel de salon al orașului, locul celor mai importante evenimente. Este mărginită de o latură porticată a catedralei. După colț, catedrala își va dezvălui fațada, în toată splendoarea ei, o poveste în marmură albă, scrisă în stil romanic și gotic. Interiorul baroc, este complet diferit, dar deopotrivă de frumos.
 
Lăsând în stânga primăria, în fața  se ivește, ca într-o viziune cinematografică, castelul Estense, adică al ducilor d'Este, stăpânii orașului.  Castelul, în cărămidă roșie și apărat de ape, este străjuit de statuia părintelui dominican Savonarola, născut la Ferrara, în 1452, și ars pe rug la Florența, după ce, prin predicile lui amenințătoare la adresa moravurilor vremurilor, deranjase înalte fețe bisericești, inclusiv pe papa Alexandru al VI-lea, Borgia.     

Castelul merită o vizită, pentru a cunoaște istoria și legendele celor ce l-au locuit, a vedea închisoarea care păstrează graffiti iluștrilor prizonieri, a admira grădina interioară și frescele diverselor încăperi (puse în valoare de niște oglinzi uriașe) și pentru a privi orașul de sus, din turnul Leilor.
La ieșirea din castel, drumul, străjuit de palate, duce pe Corso Ercole I d'Este, spre Palatul Diamantelor. Diamantele sunt cele peste 8500 bucăți de marmură albă, sub forma pietrelor de diamant, aplicate pe pereții externi, care creează un efect optic deosebit. Este sediul Pinacotecii Naționale și adăpostește, pe lângă importante picturi ale artiștilor ferrarezi, și expoziții temporare de înalt nivel. Noi am văzut o expoziție dedicată lui Chardin, celebrul pictor francez al naturilor moarte.
Pentru cei dornici, o vizită la cimitir (Certosa) este un alt prilej de întâlnire cu arta. O plimbare pe zidurile orașului, lungi de 9 km, oferă nu numai un moment de relaxare, dar și o poveste despre arhitectura belică din Renaștere.
Neapărat trebuie vizitat și Palatul Schifanoia, un loc al deliciilor spirituale, unde curtea ducelui se refugia pentru a alunga plictiseala (schivar la noia, de unde și numele), cu muzică, baluri și reprezentații teatrale. Astăzi, aici pot fi admirate frescele din Salonul Lunilor, un calendar (din care se păstrează doar 7 luni, martie-septembrie) ilustrat cu divinități păgâne, scene din viața de curte și a guvernului, precum și cu îndeletniciri agricole.
Dacă nu vă vine să plecați, puteți să hoinăriți pe străzile orașului, o să vă placă oricum și poate vă va face cu ochiul coppia, o pâinică în 4 colțuri, cu miez moale și coaja crocantă.  

14 comentarii:

  1. Ah... uite un oras italian în care imi doresc enorm sa ajung :) Ce frumoas ai scris Mirela draga :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc pentru aprecieri. Sper să te fi făcut și mai curioasă să îl vizitezi. Dacă ajungi prin preajmă, dă un semn.

      Ștergere
  2. ah am trecut exact pe langa el, in drum spre Lucca. dar nu aveam timp. si sa ma duc asa sa fug prin el...mai bine nu :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai făcut că nu l-ai vizitat deloc, decât să o faci în grabă. Italienii au inițiat mișcarea "slow" și ar fi bine să facem și noi ca ei, pentru că știu să se bucure de aspectele simple și autentice ale vieții. Așa că, să "slow travel" cu bine!

      Ștergere
  3. Cred că Ferrara este un loc perfect pentru stilul meu preferat în călătorii! :) Foarte frumos scris, minunate imaginile!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă ajungi prin preajmă, sunt și alte locuri de văzut: Modena, Parma, Bologna, Reggio Emilia, etc. Desigur, fiecare oraș trebuie vizitat agale.

      Ștergere
  4. Uite un nou oras italian de trecut pe lista Must See :)
    Auzisem de el dar cum nu stiam prea multe nu m-a tentat! Italia e mereu surprinzatoare

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Veneția, Florența, Roma sunt printre cele mai frumoase orașe din lume, dar și celelalte locuri au ceva de oferit, pentru că păstrează urmele trecutului (care, azi, e, cel puțin, chic), iar italienii, de ieri și azi, au un talent special să creeze frumosul în jurul lor.

      Ștergere
  5. Mirela,într-adevăr îmi faci și mie poftă de-o plimbare prin Italia. Poate îmi sugerezi și mie un itinerar nordic, mai accesibil din locul în care sunt acum.

    Cu orașe mai mici, nu Milano sau Torino, pe care de bine de rău le-am vizitat, și nici minunea de Veneția, care nu trebuie tratată la grămadă cu alte orașe italiene oricât de frumoase ar fi.

    La Ferrara îmi închipui că nu se primesc turiștii fără ... Ferrari... și deci eu nu pot să trec și pe-acolo.

    http://petrudumitriu.wordpress.com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă ajungeți prin zonă, trebuie să mergeți la Maranello, nu departe de Ferrara. De acolo pleacă toate Ferrari, inclusiv cele de la Formula 1 (acum se lucrează în mare secret pentru noul model pe care îl va conduce Alonso). Există și un muzeu, o pistă de încercări proiectată de Renzo Piano. Merită vizitat.
      Și da, chiar așa e, pe străzile locale circulă o mulțime de Ferrari.
      Noi avem un vecin pensionat care a lucrat în fabrică. Știe să facă orice, să repare orice, e o comoară.
      Cât despre sugestii de itinerare în nordul Italiei...vi le spun numai prin viu grai :)

      Ștergere
  6. Frumos reportajul tau despre Ferrara, mi-a placut mult arhitectura si faptul ca organizeaza tot felul de festivaluri interesante...acum cativa ani am fost la Ferarra Ballons, poate anul asta reusesc sa ajung la Ferarra Buskers Festival sau la cel organizat de revista Internazionale....se aglomereaza tare? ps(si neaparat o sa gust coppia, multumesc de sugestie:)). Pe curand, Anca

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-am dorit mult sa ajung la Ferarra Ballons, dar nu am reusit. Dupa ce am citit postarea ta, e musai sa merg.

      Ștergere
  7. Frumos oraşul. Eu m-am îndrăgostit de Ferrara încă din momentul în care am citit romanul lui Giorgio Bassani intitulat "Il Giardino dei Finzi Contini" (în traducere: "Grădinile Finzi-Contini").

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am retinut cartea. Acum o caut la biblioteca.

      Ștergere