joi, 14 februarie 2013

Termele din Roma antică

Să închidem ochii și să ne imaginăm că suntem în Roma, acum vreo 2000 de ani. Ce ar fi mai plăcut decât o vizită la una din cele câteva terme publice? O desfătare pentru simțuri și pentru spirit.
În Roma antică, termele deveniseră o adevărată instituție socială. Agrippa, prietenul și generalul lui Octavian, dar și Titus, Traian, Caracalla, Dioclețian și alți împărați, în marea lor grijă față de supuși, au construit astfel de terme unde aveau acces toți cetățenii, intrarea fiind la un tarif derizoriu sau, uneori, chiar gratuită.
Astfel că termelele lui Caracalla, de exemplu, primeau zilnic peste 6000 de vizitatori. În general, femeile și bărbații aveau acces la ore diferite, dar, cu timpul, au început să se îmbăieze laolaltă, spre indignarea celor mai moraliști. Dar cum creștinismul nu devenise așa puternic și extins, bănuiesc că această indignare nu era la fel de mare, cum am fi indignați noi, astăzi (oare?).


Se începea cu exerciții fizice, pentru a favoriza transpirația. În spații special amenajate, bărbații practicau lupte, box, haltere, scrimă, jocul cu mingea, iar doamnele, de obicei, se jucau cu mingea sau alergau cu cercul. După aceasta, romanii își curățau pielea de sudoare și praf cu un instrument de bronz sau fier, numit strigilium. Intrau, apoi, în laconica sau sudatoria, un fel de saună, după care făceau o baie caldă, în calidarium, ajungeau în tepidarium, pentru a face o trecere treptată spre temperaturi mai joase și, în sfârșit, intrau în frigidarium, unde se afla și piscina cu apă rece sau chiar foarte rece, numită natatio. Cine dorea, putea beneficia, apoi, de un masaj cu uleiuri aromate și o plimbare pe aleile și grădinile din jur. Existau, de asemenea, săli de conversație și biblioteci. Arhitectura monumentală și interioarele elegante, decorate cu valoroase opere de artă și mozaicuri rafinate dau măsura importanței pe care termele o aveau în viața romanilor.
Am vizitat locurile unde se aflau câteva dintre cele mai vestite terme. Pe ruinele termelor lui Dioclețian, persecutorul creștinilor, a fost construită, de către Michelangelo, biserica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri (în partea numită tepidarium, căci termele erau mult mai extinse, fiind, de altfel, cele mai mari terme romane). Din termele lui Traian, construite de Apolodor din Damasc, nu a mai rămas mare lucru. Ruinele monumentale ale termelor lui Caracalla ne dezvăluie cel mai mult din splendoarea de altădată. De curând au fost deschise publicului și galeriile subterane (o mică parte, căci toate au câțiva km), locul unde exista o adevărată uzină pentru încălzirea uriașelor cantități de apă necesară.
Termele au încetat să mai funcționeze regulat după căderea Imperiului roman de apus, mai exact atunci când barbarii au distrus apeductele care le alimentau cu apă. Pentru sute de ani au devenit, la fel ca și celelalte edificii romane, un loc de aprovizionare cu materiale de construcție și opere de artă. Astăzi e greu să ne imaginăm că timp de sute de ani, în Evul Mediu, pe lângă marile edificii publice romane existau fabrici de var care foloseau ca materie primă marmura extrasă din aceste construcții. 
Din fericire, unele opere de artă și elemente arhitectonice de decor au scăpat. Coloane și arhitrave se găsesc azi în structura domului din Pisa, în bazilica Santa Maria in Trastevere, la Florența, în multe alte locuri și cine mai știe pe unde. De aici sunt și cele două bazine ale fântânilor din fața Palatului Farnese, sediul Ambasadei Franței la Roma, precum și cele două statui ale lui Hercule, aflate la Muzeul arheologic din Napoli și la Palatul Bourbonilor de la Caserta și multe altele. Iar dacă ajungeți la Roma, în Piazza S.Eustachio, pe lângă una din cele mai bune cafele, găsiți o altă fântănă simplă, dar foarte frumoasă, provenind din termele lui Nero, asemănătoare cu cea din fața Academiei Franței la Roma. Astfel că, dacă avem puțină imaginație și studiem un pic de istorie, dar, mai ales, avem șansa de a ajunge la Roma, din câteva ruine putem recrea o fărâmă din extraordinara Romă antică.

6 comentarii:

  1. Termele exprimau dorinta romanilor de a fi mereu curati, la inceput trupeste, iar mai tarziu, tot mai insistent, si sufleteste. De aceea au fost preocupati sa construiasca mai ales terme si nu stadioane sau sali de spectacole uriase. Ce-i drept, le aveau si pe acestea, dar si in aceste cazuri erau preocupati de frumos, de care trebuia sa se bucure oricine. Stadioanele lor, ca si amfiteatrele, erau impodobite cu statui, mozaicuri si, probabil, picturi cu scene din istoria lor legendara. In prima parte a istoriei imperiale, imparatii importanti voiau sa construiasca piete publice (forumuri). Cand la Roma n-a mai fost loc pentru ele, accentul a cazut pe terme si pe partea culturala a vietii societatii romane. Culmea este ca, intelegand importanta curateniei umane, pe care ea insasi o promova in felul ei, Biserica ajunsa la putere nu s-a grabit sa inchida termele, nici la Roma, nici in alte orase imperiale. De altfel, baile publice sunt o constanta a lumii civilizate, indiferent de religie. Chiar asa, ce-o mai fi cu baile comunale din orasele noastre? Dar cu alea din Bucuresti? N-am auzit nici un scandal legat de ele! S-or fi privatizat sau le-am dat noi, odata cu petrolul? Revenind la terme, sa ne bucuram ca acum nu-ti mai trebuie sansa ca sa poti ajunge la Roma, ci doar ceva bani. Sansa iti trebuie sa-ti desluseasca cineva ce vezi pe acolo, altfel trebuie sa citesti tu...

    RăspundețiȘtergere
  2. A fost o cilizaţie extraordinară. Nu doar că au construit mult, dar au făcut totul cu multă fantezie, ingeniozitate şi pricepere. Dovadă că multe din ceea ce au construit se păstrează şi astăzi şi cine ştie câte mai stau încă ascunse, nefiind încă descoperite.

    Şi la cetatea Histria când au ajuns au făcut o reţeau de conducte ce se întindea pe 20 de kilometri, până la sursa de alimentare cu apă, şi apoi au construit terme. De fapt, unde au ajuns, au construit şi terme.

    Frumos şi interesant articol!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru aprecieri.
      Noua, care credem ca lumea a inceput cu noi si ca cei dinaintea noastra erau inapoiati, ne este greu sa ne imaginam cum arata civilizatia construita de romani.
      La Muzeul civilizatiei romane exista o macheta a Romei antice, din vremea lui Constantin (sec.IV d.c.), mare de 200 m2 (scara 1:250), care ne-ar putea da o idee de cum arata atunci orasul.
      http://www.museociviltaromana.it/percorsi/percorsi_per_sale/plastico_di_roma_imperiale

      Ștergere
    2. Povestirea ta despre cetatea Histria este foarte frumoasa. Locurile merita sa fie vizitate de mai multi dintre noi. Ceva imi spune, insa, ca Dobrogea cea extraordinara, asa cum spui tu, va fi redescoperita.

      Ștergere
  3. Există multe tablouri la acest subiect, am copiat vre-o duzină... Unul îl puteți vedea aici:
    http://adela.cobra.ru/article.php/20151024200239600

    Adela Vasiloi

    RăspundețiȘtergere