Bassano del Grappa, despre țuică și artă

Povestea de azi este despre Bassano del Grappa, un orășel pe care l-am vizitat într-o zi însorită de primăvară.

Este o localitate încântătoare, nu departe de Padova, Vicenza și Veneția, situată la poalele munților, pe malul râului Brenta. 

A fost o plimbare plăcută, dar cum ar fi putut fi hoinăreala noastră printr-un orășel cu străzi pietruite, case și palate vechi, piețe pline de viață, în care italieni gălăgioși veniseră cu familia sau prietenii să ia o gustare pe terasele scăldate de soarele primăvăratec? La dolce vita este un bun național italian, la care nu se poate renunța așa ușor, în ciuda crizei care se face din ce în ce mai simțită. 

Bassano del Grappa este, însă, mai mult de atât. Celebru este podul de lemn, Ponte Vecchio sau Ponte degli Alpini, cu o istorie care începe în 1209 și ajunge până în zilele noastre. Reconstruit după un proiect de Andrea Palladio, în 1569, a fost aruncat în aer de partizani în 1945 și refăcut în 1947, după schițele originale ale aceluiași Palladio. Podul pe fondul munților înzăpeziți este cea mai cunoscută imagine a orașului, iar cine ajunge aici se bucură de o priveliște care pare prea frumoasă ca să fie adevărată. 

Orașul are un loc special în inimile italienilor pentru luptele grele și jertfele soldaților din primul și al doilea război mondial (23.000 de soldați morți în primul război sunt înmormântați în Osuarul aflat în oraș). 

Numele orașului este legat de binecunoscuta țuică italiană, denumită chiar grappa, făcută din tescovină. Deși istoria ei e veche, grappa a intrat în modernitate chiar la Bassano del Grappa, în 1779, când distileria Nardini, cea mai veche din Italia, în funcțiune și astăzi, a început să folosească metoda distilării cu vapori. Ne aflăm, așadar, chiar la obârșia țuicii italiene.

Sunt numeroase magazinele care vând grappa, dar cel mai mare farmec are cel de la Nardini, localul istoric aflat chiar la capătul vestitului pod. În împrejurimi se află și distileria Poli, veche de doar 115 ani, cu un muzeu simpatic, unde, printre altele, poți mirosi, cu ajutorul unor olfactometre, 20 de tipuri de grappa cu diferite arome. 

Ceramica este o altă tradiție a locului. Muzeul ceramicii, aflat în Palatul Sturm, chiar pe malul râului Brenta, merită vizitat pentru vasele de mare rafinament, multe create chiar de manufacturile locale, una din cele mai prestigioase fiind Antonibon. Vase pictate cu măiestrie, mai ales cu motive florale, precum și coșuri cu fructe și legume ș.a. pot fi achiziționate în magazinele din centrul istoric. În Palatul Sturm se află și muzeul dedicat tipografiei Remondini, care își avea sediul în oraș și care, în secolele XVII-XVIII, se număra printre cele mai importante din Europa. Era vremea dominației Republicii Venețiene, inițiată în 1404 și care a durat 400 ani. 

Muzeul Civic este un alt loc care trebuie vizitat, datorită colecției de mulaje și picturi monocromatice ale lui Antonio Canova, cât și tablourilor lui Jacopo Dal Ponte, cunoscut ca Jacopo Bassano (născut la Bassano del Grappa, în 1510), unul din pictorii importanți ai secolului XVI. 

Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa...