Torino, pe gustul si sufletul meu

Cred ca a sosit timpul pentru o plimbare pe strazile orasului. Via Roma, Po, Lagrange, Pietra Mica, 20 Settembre sunt mereu pline de viata si gasesti la tot pasul anticariate, cafenele si cofetarii. Baratti&Milano, Torino, Al Bicerin, Fiorio (locul preferat al lui Cavour), Mulassano sunt principalele cafenele istorice, saloane literare si politice, elegante, cu pereti impodobiti cu stucaturi aurite, oglinzi si picturi. Nu trebuie, in nici un caz, ratate.

Torino este un punct de referinta in istoria ciocolatei. Torinezii se mandresc ca ciocolata a intrat in Italia prin Torino (adusa de Caterina, fiica lui Filip al II-lea al Spaniei, cand s-a casatorit, in 1585, cu Carlo Emanuele I, duce de Savoia), iar astazi aici se produce 40% din productia italiana de ciocolata (Ferrero, Venchi, Caffarel isi au sediul in regiune). Tot aici s-a nascut Gianduia (dupa numele unei masti populare din Torino), amestec de cacao cu alune, care, in 1865 va fi prima ciocolata din lume comercializata in ambalaj de hartie. In 1964, Michele Ferrero aduce modificari cremei Gianduia si incepe sa o vanda in toata lumea cu numele de Nutella. 

Tot plimbandu-ne pe strazi, a venit seara, o seara de decembrie invaluita deja de farmecul sarbatorilor. Iluminatia strazilor este o opera de arta in sine si, se pare, ca aceasta traditie se datoreaza tot Casei Savoia, care isi dorea ca orasul sa fie la fel de stralucitor ca cele mai de seama curti regale. Mi-au placut, mai ales, via Lagrange (o poezie intreaga scrisa cu litere iluminate de-a lungul intregii strazi) si piata centrala ("mercato coperto" di Palazzo, pe a carei acoperis este scris in toate limbile pamantului "Amare le differenze" - Sa iubesti diferentele).

Ar mai fi destule de povestit. Si mai sunt multe alte locuri pe care nu am reusit sa le vizitam. Nu am vazut Giulgiul lui Isus (este expus foarte rar, ultima data in 2010, urmatoarea se spune ca ar fi in 2025), nici multe alte biserici si muzee, cartierul olimpic, operele de arta contemporana raspandite pe strazile orasului, vechile cladiri ale fabricii FIAT transformate de arhitecti celebri in locuri cu destinatie publica. 

Torino pare sa fie un oras complet, care are de toate, un oras care nu poate fi descoperit numai in cateva zile.