^

Corsica, coasta de est

Am luat traghetto (feribotul) din Livorno si, dupa o calatorie de 4 ore si 129 km pe mare, am ajuns la Bastia. Italia este punctul ideal de plecare, pentru ca se afla cel mai aproape de insula (la 12 km de Sardinia si 82 km de cea mai apropiata localitate de pe continent, in timp ce Franta se afla la 170 km).
 
Apoi, de la Bastia am pornit pe coasta de est si, dupa aproximativ 2 ore am ajuns in apropiere de Vix, unde aveam sa ramanem o saptamana, intr-un apartament de 2 camere, cu toate utilitatile, inchiriat pe internet. Balconul era cu vedere la mare, de-o parte, si la munte, de cealalta parte, iar gazdele (ea frantuzoaica, el, corsican) dragute si pline de sfaturi pentru explorarea imprejurimilor.

Plaja se afla la 3 km (langa Mignataja) si era neamenajata, ceea ce ne-a placut, pentru ca ii dadea un aer de salbaticie, cu atat mai mult cu cat nici turistii nu erau prea numerosi. In Corsica, insa, plaje sunt pentru toate gusturile. Cele mai vestite pe coasta de est sunt Rondinara, Palombaggia si Santa Giulia. 



Noi am ajuns la Palombaggia, situata intr-un golf strajuit de stanci si pini maritimi. Era destul de aglomerata, dar eu m-am distrat privind familiile din preajma si incercand sa ghicesc relatiile existente intre ei. Sa nu ma dojeniti ca nu e frumos ce am facut si ca numai noi, romanii, ne holbam asa la ceilalti, pentru ca a fost un spectacol interesant si educativ si eu tot nu prea aveam ce face...

Un spectacol, intr-adevar, fascinant este Bonifacio, orasul cel mai sudic al insulei. 

 





 
 

Imaginati-va o asezare construita pe un promotoriu de calcar alb, calcaroase, din care marea a erodat putin cate putin, lasand orasul suspendat, parca, intre cer si mare. Frumusetea te invaluie din toate partile, fie ca te plimbi prin centrul vechi, fie ca te afli pe faleza, care iti ofera un punct de observatie impresionant de unde poti admira orasul de la departare, stancile presarate in mare (cea mai cunoscuta este "grauntele de nisip"), Sardinia aflata la cativa km sau portul, aflat intr-un mic fiord, in spatele orasului. Daca vrei sa atingi marea, este suficient sa cobori cele 200 de trepte ale scarii regelui Aragonului (pe care va trebui sa le si urci inapoi!).

O zi la mare, urmatoarea la munte. Cu dintii sai de fierestrau, col de Bavella (pasul Bavella) este unul dintre cei mai scenografici masivi stancosi din Corsica. Imi amintesc cu placere drumetia pe care am facut-o prin padurea de pini si apoi, printre stanci, raul verde-auriu, presarat cu roci care creau niste locuri tocmai bune de scaldat, porcii semi-salbatici pe care i-am intalnit adeseori in drumul nostru. 









 
 
Corsica este o destinatie favorita pentru pasionatii de drumetii, veniti pentru GR 20, itinerarul care strabate lantul muntos corsican de la nord la sud, pe o lungime de 180 km (GR 20, adica grande randonée - marele traseu, 20 fiind vechiul numar de departament). Am salvat si noi cu masina niste francezi, prea obositi ca sa mai continue drumul pe jos, cu rucsacul si cortul in spinare. 


Am ajuns si in Solenzara, precum si in Porto Vecchio, un orasel vechi, punctul de plecare al Turului ciclist al Frantei in 2013, unde am facut o scurta plimbare si am mancat de pranz.


In Corsica am mancat mereu foarte bine. Preferatele mele au fost "salade de chèvre chaud" (salata, rosii, masline si crutoane de paine cu branza de capra la cuptor) si supa de peste, chiar daca nu erau specifice locului. Dar am gustat si produse traditionale, care mi s-a parut ca aveau o savoare aparte, intensa, "corsicana": salamuri, branzeturi (cea mai cunoscuta era brocciu, o branza proaspata), scoici (recoltate din iazurile de pe insula, cu care se delectau si imparatii romani), dar, mi-au placut, mai ales, mierea si berea. Berea are un gust deosebit, dat de faina de castane. Castanele au fost aduse aici de genovezi si, de atunci, si-au creat un loc privilegiat in bucataria corsicana. Teritoriul prin excelenta al castanelor se afla in interiorul insulei, in partea septentrionala si se numeste...Castagniccia. Caracteristicile particulare ale mierii au fost recunoscute prin atribuirea DOP (denumire de origine protejata) si se gaseste in 6 varietati: de primavara, de maracinis de primavara (maquis - forma de vegetatie mediteraneana mai joasa decat padurile, cu arbusti rezistenti la seceta), miere extraflorala (miellat) de maracinis, de maracinis de vara, de castane, de maracinis de toamna. Dintre vinurile locale, rosé-ul este bine reprezentat, spre delectarea mea.
Corsica, coasta de est Corsica, coasta de est Reviewed by Mirela on sâmbătă, 21 iulie 2012 Rating: 5

8 comentarii

  1. Foarte fain articolul. Corsica o planificasem di eu pentru vara asta dar din pacate planul a cazut temporar. Poate prin septembrie, daca nu la anul. Eu ador astfel de locuri unde poti imbina o zi de plaja cu una de drumetie pe munte -sau ma rog, una de plaja si 3 de munte :)). Plus si satele sau orasele simpatice care le poti vizita. Pusesem ochii pe GR20, macar partiala daca nu toata...dar tot o fac eu la anul. Am citit ca ar fi unul dintre cele mai frumoase trasee de trekking din Europa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Larisa, iti doresc din tot sufletul sa ajungi in Corsica. Acolo este frumos pretutindeni si contactul cu natura pentru noi astia crescuti pe asfalt este revigorant pana in strafundurile sufletului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Larisa, cum te deplasezi dintr-un oras in altul daca nu inchiriezi o masina? Am citit ca e mai greu in Corsica cu transportul. Ma intereseaza si cazarea; niste ponturi?
    Amira

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca nu ai motocicleta, cea mai comoda solutie este masina. Noi am inchiriat, pe net (www.homelidays.com) pentru prima saptamana, un apartament pe coasta de est, intr-o vila la marginea padurii, aproape de mare. In urmatoarea saptamana, am stat la Galeria, pe coasta de vest (hotel Filosorma). Daca stai mai mult in acelasi loc, solutia cea mai buna e sa inchiriezi un apartament de la un localnic.
      In iunie, cand am fost noi, nu incepuse sezonul, asa ca am gasit usor cazare. Dar, probabil, ca altii iti pot da niste ponturi mai tari ca mine.

      Ștergere
  4. Nu conduc;nici masina ,nici motocicleta.Foarte putine informatii despre Corsica pe net, dar din ce am apucat sa citesc sa pare ca transportul in comun este slab. E adevarat?
    Amira

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, nu poti sa vezi prea multe locuri folosind transportul in comun. Exista cale ferata, dar nu acopera toate locurile de vizitat. Poti, insa, combina trenul cu mersul pe jos. Sunt multi care merg pe jos si, cand nu mai au chef, fac autostopul.

      Ștergere
  5. Ce amintiri frumoase mi-ai trezit! si eu am fost anul trecut doua saptamani in Corsica, in iunie, un "on the road" cu baza in 4 locuri diferite, m-au impresionat si marea superba-gen clip publicitar:) si muntii salbatici cu forme ciudate, faptul ca dmineata mergi pe o plaja exotica si dupa-amiaza tropai pe munte prin padure alaturi de porci mistreti:). Ma bate gandul sa revin si anul asta in zona pe care n-am reusit s-o explorez anul trecut.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai cred ca ne-am intersectat pe drum, pt ca si noi am fost tot atunci. Cred ca mi-ar placea sa revin pe motocicleta (ceea ce nu se va intampla niciodata!) si sa ma plimb si cu trenul. Voi ramane mereu cu nostalgia Corsicai.

      Ștergere

nRelate Posts Only