Constituția italiană - cea mai frumoasă din lume

Cel puțin așa crede Roberto Benigni, binecunoscutul actor, scenarist și regizor al filmului La vita è bella, care ne-a povestit, într-un spectacol difuzat pe Rai 1, în 17 decembrie, despre Constituția italiană. 

Cum vi se pare ideea? Ne-ar prinde bine și nouă un astfel de exercițiu, dar, din păcate, parcă noi nu mai credem în nimic, ne-am pierdut idealurile comune... și nici nu avem vreun Roberto Benigni. 

Cu vervă, pasiune, umor, iubire și într-un mod simplu și pe înțelesul tuturor, Benigni ne-a vorbit despre principiile fundamentale înscrise în primele 12 articole ale Constituției italiene, contextul istoric în care a fost scrisă legea fundamentală (a intrat în vigoare la 1 ianurie 1948) și uimitoarea ei actualitate. Criza economică și morală pe care o traversează Italia, astăzi, îi dă ocazia să facă referiri la realități politice dezamăgitoare (la ordinea zilei este scandalul politicienilor anchetați pentru folosirea banului public în scopuri foarte personale - lista achizițiilor pare, chiar și pentru noi, fantasmagorică) și să adauge, cu ironie, că atunci când Constituția va fi pusă în aplicare, va fi extraordinară. 

Pentru Benigni, Constituția este ca o mamă care ne protejează, ne vrea binele, este legea dorințelor, care conține numai "DA-uri", este calea spre rezolvarea tuturor problemelor. Suntem obișnuiți să considerăm democrația ca pe ceva care există de la sine, dar uităm că trebuie să o recâștigăm în fiecare zi. 

Cel mai mare dușman al Constituției este indiferența: nefiind interesat de politică este ca și cum nu ai fi interesat de viață. Politica este aspectul cel mai înalt al gândirii umane, care ne ajută să organizăm pacea, liniștea și munca. Nu toți politicienii trebuie considerați la fel, asta ar însemna să îi lăsăm pe hoți să fure în continuare. 

Când nu există muncă, pierdem toți, pentru că atunci când muncim, ne dezvoltăm pe noi înșine, aceasta este măreția muncii, salariul nu înseamnă a avea, ci a fi. 

Comandamentul suprem este: iubește-ți aproapele; asta ne va salva. Articolul 3, despre egalitatea tuturor în fața legii, pare să fie scris la Woodstock, este "Imagine", al lui John Lennon, cu 30 de ani înainte. 

Italienii sunt primii în lume care au înscris în Constituție obligația statului de a se îngriji de peisaj și de patrimoniul istoric și artistic . Și bine au făcut părinții fondatori, căci Italia trăiește astăzi, în mare parte, de pe urma înaintașilor. 

Am aflat și de ce noi, cei din Europa de Est suntem așa de triști: pentru că dictatura comunistă ne-a lăsat goi pe dinăuntru. Vă întrebați care este legătura dintre noi și Constituția italiană? Noi am cunoscut dictatura comunistă, a lui Stalin, ei pe cea fascistă, a lui Mussolini (dar cred că ei nu erau așa de triști). 

Benigni s-a declarat mândru că este italian, dar și mai mândru că în Italia nu există pedeapsa cu moartea. Acolo unde există, toți cetățenii sunt părtași la omorârea oamenilor, deoarece din banii fiecăruia sunt plătiți călăii. 

Pentru amatorii de exactități, trebuie precizat că, înainte de a vorbi înălțător despre Constituție, Benigni s-a dedat la satirizarea lui Berlusconi, speriat fiind, ca restul întregii națiuni, de posibilitatea revenirii acestuia în politică, considerată știrea cea mai rea a lunii decembrie, alături de sfârșitul lumii. 

În final, însă, după ce l-ai văzut pe Roberto Benigni povestind Constituția, dacă ești italian, ai dorința de a spune "Viva l'Italia", nu retoric, dar cu dragoste, iar dacă ești român, începi să-i admiri pe italieni pentru că, în ciuda problemelor pe care le au, simțământul de a aparține poporului italian le dă mereu energia de a merge mai departe.