Sicilia (partea I)

La sfatul sorei mele dragi, am sa povestesc cate ceva despre excursia in Sicilia.

Am ajuns la Palermo asa cum scrie la carte: pe mare. Am luat vaporul de la Livorno si dupa 17 ore am ajuns la Palermo. Nu a fost Titanic, nici Queen Mary, dar am mirosit un pic ce inseamna un vas de croaziera. Doar cafeaua mi-au servit-o in pahar de plastic, motiv pentru care le-am facut reclamatie.

Dar sa revin la Sicilia. Este un vis care pentru mine are mirosul si culoarea lamailor.

Si se asorteaza perfect cu constructiile baroce, palatele pline de mozaicuri stralucitoare construite de normanzi acum aproape o mie, templele si teatrele Magnei Grecia, pietele pitoresti alimentate parca din cornul abundentei si multe altele.

Aproape ca nu exista localitate in care grecii si, mai ales, civilizatia greceasca, sa nu fi lasat urme inca vizibile.

Cea mai impresionanta este catedrala din Siracusa, construita pe locul unde se afla templul lui Apollo, ale carui coloane masive sustin intreaga constructie. Cand pasesti pe langa ele, ai senzatia ca epocile se intrepatrund.

Agrigento are un parc arheologic foarte mare, in care te poti bucura din multe locuri de niste imagini panoramice cu ruine grecesti, mare, dar, din pacate si noi constructii moderne, care nu se asorteaza defel cu peisajul. M-au impresionat Templul Concordiei care se pastreaza foarte bine gratie utilizarii ca biserica pentru mai multe sute de ani (daramata, in vremurile moderne, pentru a degaja templul) si mi-a placut plantatia de migdali care acoperea tot parcul. Am spart migdale cu pietrele cu care, alta data, grecii au construit temple si am incercat sa imi imaginez cum este in februarie, cand toti migdalii aceia sunt in floare.